11Intram in relatii din diferite motive, uneori cunoscute, intelese, alteori neconstientizate si ramase undeva neidentificate, deseori, pana la momentul unei crize in cuplu cand se pun sub semnul intrebarii motivele initierii si ramanerii in relatia respectiva de catre cei doi parteneri.

Ne indragostim din diferite motive, adesea, ca urmare a unei imagini idealizate si transferate asupra celui pe care il vedem partenerul potrivit in acel moment, pentru ca ne raspunde unor nevoi fizice, emotionale, intelectuale, in cel mai fericit caz, nevoilor care cuprind toate aceste trei categorii, in alte cazuri, doar unora dintre ele, in diferite combinatii cu rezultate diferite in ce priveste satisfactia si multumirea.

Ne simtim bine alaturi de cineva si ne indragostim, uneori nebuneste, la propriu si la figurat, condusi fiind de un cocktail de adrenalina si endorfine, spre o pasiune devoratoare, manifestata intr-o prima faza de dorinta si atractia fizica fata de partener. O etapa, adeseori mistuitoare, traita din plin si extrem de placuta dar care dureaza doar atat…o etapa. La modul realist, orice om sanatos va accepta ca aceste momente scanteietoare, nu pot dura la nesfarsit si asta este foarte bine. Asteptarea nerealista de a regasi permanent la aceleasi cote, dorinta sexuala, poate naste multe frustrari si dezamagiri, ducand pana la disolutia cuplului.

Fascinati de efectele intense ale indragostirii, unii dintre noi, proiectam nerealist, o imagine fantezista asupra viitorului cuplului si, adeseori, facem o obsesie din pastrarea si intretinerea dorintei sexuale in cuplu ca si cand acesta ar fi unicul si suficientul deziderat al unui cuplu sanatos, scapand din vedere alte aspecte cel putin la fel de importante pentru sanatatea relatiei.

Adesea, in cabinet, aud parteneri tristi si dezamagiti de mersul relatiei, punand in prim planul nemultumirilor, lipsa dorintei sexuale pentru partener uimiti fiind de cat de repede a trecut si cum, dupa nici doi – trei ani de relatie, cuplul lor a intrat in deriva desi, la inceput, puteau jura ca ei sunt destinati sa fie impreuna dupa pasiunea coplesitoare cu care se doreau unul pe celalalt. O greutate mare pe umerii relatiei: ”nu ne mai dorim sexual!” si aici se termina totul.

La fel ca in vremurile consumeriste in care traim, in care totul pare sa se masoare in cantitate, in consumul a cat mai mult si intens, si atractia sexuala este un ”bun de consum” care se consuma pe sine si consuma si relatia, in timp devenind un combustibil necesar dar nu si suficient pentru trainicia acesteia.

Fara a minimaliza importanta atractiei si dorintei sexuale intr-un cuplu, aspect pe care il gasesc important si necesar a fi luat in calcul in analiza functionarii unei relatii, ma aplec asupra intelegerii motivelor pentru care oamenii nu ajung la cabinet exprimandu-si nemultumirea legata de o problema mai importanta sau cel putin la fel de grava. Rar aud parteneri care sa spuna: ”am pierdut conexiunea, legatura autentica, profunda, comunicarea si intimitatea afectiva, sensul si directia in care ne indreptam noi ca si cuplu!”. De ce se intampla asta?

Majoritatea trateaza cu superficialitate problema comunicarii in cuplu, vorbind despre aceasta ca despre un cliseu perimat, ceva ce stiu dar tocmai pentru ca li se pare ca stiu, nu mai gasesc ca este important sa si inteleaga si sa imbunatateasca cu adevarat acest aspect extrem de important al relatiei. Comunicarea este ce urmeaza dupa atractie, care, intr-o prima faza a fost tot rezultatul unei comunicari: vizuale, olfactive, tactile care au facut posibila chimia atractiei, dar care, dupa aceasta etapa, trebuie construita, rafinata, cultivata cu efort, investitie de timp si energie.

In urmatorul articol scriu despre:  Secretul unei relatii de durata: scopul spre care se indreapta cei doi

Poti sa primesti o notificare cand scriu un articol nou. Aboneaza-te pe email!

Distribuie si prietenilor...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedIn