“Ce se intampla cand plangem? De ce avem lacrimi?”

“Poate pentru ca emotia devine atat de puternica incat corpul nu o mai poate retine. Spiritul si emotiile devin atat de puternice si corpul plange….”

Plangem de durere, de tristete, de teama. Plangem din motive de neinteles si cautam sa ne eliberam emotiile intr-un efort uneori disperat de descatusare, de eliberare a tensiunii ce ne apasa pe suflet lasandu-ne fara suflare.

Plangem de frica intr-o incercare de a ne tine pe loc si a nu o lua la fuga. Ne ascundem de gandurile noastre, de imaginile ce construiesc scenarii ingrozitoare in mintea noastra, despre un viitor incert asupra caruia nu avem niciun control, ne ascundem de slabicunile noastre, de perceptiile celorlalti, ne ascundem de noi din dorinta de a nu ne lasa coplesiti de teama.

Fugim de atatea ori cu gandul ascuns sa nu ne prinda, dar frica ne pandeste ca o umbra si rade perfid de inutila noastra zbatere. Ea este fantoma purtata in gandurile noastre si nu va disparea decat atunci cand in mintea noastra nu-i vom mai lasa loc.

Cand vom accepta ca frica ne va invinge daca nu o infruntam noi, cand vom admite ca a fi curajos nu inseamna sa nu ne fie teama ci sa alegem sa mergem mai departe chiar si cu frica in san, cand vom putea trai schimband ce putem schimba si acceptand ce nu tine de puterea noastra, cand ne vom imprieteni cu noi si ne vom accepta si vulnerabilitatea, frica isi va pierde forta si ne va parasi singura.

Nu putem trai cu frica in suflet! Fricile sunt create in mintile noastre si sunt convingeri ce se autoimplinesc.
Stim ce ni se va intampla atunci cand devenim constienti de fricile noastre. Ajungem, mai devreme sau mai tarziu, in punctul in care ne traim gandurile devenite realitate. Ajungem sa ne traim fricile!

Alege sa nu iti mai lasi mintea sa-ti croiasca frici, alege sa gandesti vazand perspectiva nu prapastia! Alege sa te eliberezi de frica!

Numai ganduri bune! Aveti grija de voi si de toti cei dragi voua!

Aniela

Distribuie si prietenilor...