Depresia la copii si adolescenti
Copiii sunt cei care ne lumineaza zilele prin zambetul lor. Ne bucuram de prezenta lor inocenta, calda, lipsita de griji si, parte din firescul si naturalul lor, admitem cu totii ca este jocul, bucuria, lipsa de griji si linistea. Ce facem, insa, cand in locul acestora, vedem ingrijorare, tristete, iritabilitate, dificultati de adaptare si neliniste?
Desi, inca este considerata, de multi oameni, o tulburare care nu poate afecta decat adultii, realitatea confirma un fapt pe care cei mai multi din noi il negam si de care nu vrem sa stim ca exista. Depresia poate afecta copiii si adolescentii!
Daca ne afecteaza copiii, acceptam cu mare greutate realitatea si tratamentul. Decat ”sa ne bagam capul in pamant ca strutul” si sa lasam situatiile sa degenereze, mai bine deschidem larg ochii si solicitam ajutor.
Aproximativ 11% din adolescentii din SUA, sufera de tulburare depresiva pana la varsta de 18 ani conform NCS – A (National Comorbidity Survey-Adolescent Supplement).
Fetele sunt mai predispuse decat baietii la depresie. Riscul pentru depresie creste pe masura ce copiii cresc.
Conform World Health Organization, depresia majora este factorul principal ce cauzeaza disabilitate in randul americanilor cu varste intre 15-44 de ani.
Nici restul tarilor lumii nu au statistici foarte diferite.
Pentru ca exista diferente in ce priveste comportamentul normal in trecerea de la o etapa de dezvoltare la alta in perioada copilariei, este destul de dificil sa decizi daca un copil care manifesta schimbari in comportament trece printr-o “faza” temporara, trecatoare sau sufera de depresie.
Ce zic studiile de “ieri” despre depresia la copil?
Se credea ca depresia nu este posibila, nu poate fi intalnita la varsta copilariei. Adolescentii care sufereau de depresie erau adesea caracterizati ca fiind dificili sau cu toane.
Nu se stia ca faptul de a suferi de depresie poate creste riscul ca o persoana sa sufere de boli cardiace, diabet si alte boli.
Antidepresivul cel mai des folosit astazi, inainte nici nu exista.
Recaptorii inhibitorilor selectivi ai serotoninei (SSRIs) au rezultat din munca recenta a laureatului premiului Nobel si cercetator al National Institut of Health, Julius Axelrod, care a descoperit actiunea chimiei creierului (a neurotransmitatorilor) asupra tulburarilor de dispozitie.
Ce zic studiile de “astazi”?
Astazi, stim ca tinerii care sufera de depresie, manifesta simptome care sunt diferite de simptomele de depresie tipice adultului.
Copiii care au depresie, se plang ca se simt rau, refuza sa mearga la scoala, se agata de parinti sau de cei care ii ingrijesc, se ingrijoreaza excesiv ca unul din parinti sau amandoi ar putea sa moara.
Copiii mai mari si adolescentii, pot avea comportamente problematice, intra in dificultati la scoala, sunt negativi, morocanosi, irascibili, iritabili, se simt neintelesi.
Studiile recente ajuta medicii si pacientii sa opteze pentru decizii de tratamente particularizate si adaptate nevoilor fiecarui pacient in parte.
De exemplu, Treatment for Adolescents with Depression Study (TADS), studiul asupra tratamentului depresiei la adolescenti, a descoperit ca tratamentul combinat, medicamente si psihoterapie, functioneaza cel mai bine pentru majoritatea adolescentilor cu depresie.
Un alt studiu asupra depresiei rezistente la tratamentul cu SSRI, Treatment of SSRI-resistant Depression in Adolescents (TORDIA), a descoperit ca adolescentii care nu au raspuns favorabil la primul antidepresiv administrat, au sanse mai mari sa se simta mai bine daca schimba tratamentul cu unul combinat, medicamente si psihoterapie.
Un alt studiu asupra tratamentului adolescentilor care au avut tentative de suicid, Treatment of Adolescent Suicide Attempters (TASA), a descoperit ca o noua abordare in tratamentul depresiei care sa includa medicamente plus o psihoteapie specializata, conceputa special ca sa reduca ideatia suicidara si comportamentele in acest sens, ar putea reduce si riscul tentativelor de suicid la adolescentii deprimati.
La adolescentii cu depresie, la care se intalnesc si alte tulburari cum ar fi probleme legate de abuzul de substante, raspund mai greu la tratamentul pentru depresie. Studiile care urmaresc sa descopere ce situatii frecvente coexista cu depresia si cum interfereaza acestea intre ele, conduc spre instrumente de interventie tot mai bine construite pentru a fi eficiente.
Cu medicamente, psihoterapie sau tratament combinat, majoritatea adolescentilor cu depresie pot fi tratati. Tinerii raspund mai bine la tratament daca il primesc cat mai repede de la debutul tulburarii.
Desi antidepresivele sunt in general sigure, in SUA de exemplu, U. S. Food and Drug Administration (FDA), a impus lipirea pe flacoanele de medicamente antidepresive, o eticheta de avertizare numita “black box” – cel mai serios tip de avertisment. Aceasta eticheta, anunta ca exista un risc crescut de ideatie suicidara sau tentative de suicid la tinerii care iau antidepresive. Adolescentii si adultii tineri trebuie atent urmariti in special in timpul primelor saptamani de tratament.
Sunt studii concentrate pe depresia la copii si adolescenti care evidentiaza factori care par sa influenteze riscul, raspunsul la tratament si recuperarea pacientilor. Avand in vedere natura cronica a depresiei si riscul ei crescut de recidiva, interventia cea mai eficienta este cea timpurie, cat mai repede de la debutul depresiei pentru a reduce viitoare complicatii si consecinte negative.
Studii pe mai multe generatii au aratat o legatura intre depresia de care sufera membrii unei familii si schimbarile in structura si functionarea creierului, unele dintre ele putand preceda debutul depresiei. Aceste studii ajuta la identificarea unor biomarkeri si a altor indicatori timpurii care pot duce la prevenirea si tratarea depresiei.
Tehnici avansate de imagistica a creierului, ajuta oamenii de stiinta sa identifice circuitele neuronale care pot fi implicate in depresie si pot face legatura spre noi moduri de a studia eficienta tratamentelor pentru depresie.
Ce spun studiile despre “ziua de maine” in ce priveste depresia?
Ani de cercetari ne promit, de acum, prima noua generatie de medicamente antidepresive care isi propun sa trateze depresia in ore mai degraba decat in saptamani. Asa o potentiala descoperire ar putea reduce rata sinuciderilor, care este considerata una dintre principalele cauze de deces in randul tinerilor. In 2007 – cel mai recent an pentru care avem statistici in acest sens – sinuciderea a fost a treia cauza de deces in randul tinerilor cu varste intre 15- 24 ani.
Studii asupra noilor abordari, cum ar fi telemedicina (oferirea de servicii prin satelit, internet, telefon sau alt mod de comunicare online) si ingrijirea medicala bazata pe munca in echipa si cea care presupune colaborare in general, precum si tratamentele combinate, vor imbunatati calitatea ingrijirii sanatatii mentale in randul populatiei tinere.
Alte studii sofisticate asupra genelor, au descoperit existenta unor radacini comune intre depresie si posibile alte tulburari mentale. In completarea identificarii unde si cum incep in tulburarile mentale disfunctionalitatile, inainte sa apara manifestarea simptomelor in afara, aceste descoperiri au generat noi moduri de a gandi impartirea tulburarilor mentale. In aceasta noua lumina, NIMH (National Institute of Mental Health), s-a implicat intr-un nou proiect pe termen lung care se numeste RDoC (Research Domain Criteria) – care isi propune sa imbunatateasca preventia si tratamentul depresiei prin studierea clasificarii tulburarilor mentale, bazate pe genetica si neurostiinte impreuna cu observatia clinica.
Sursa de documentare:
NIMH – National Institute of Mental Health